În 2025, în România supracalificarea era 15,3% (dintre cei cu facultate lucrează pe un post care nu cere facultate). Asta o pune pe locul 21 din 27 în Europa. Mai jos: supracalificarea, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 19,5%. Cea mai mare cifră este în Spania, 33,5%. Cea mai mică este în Luxemburg, 6,7%.
Cifra răspunde la o întrebare pe care rata de ocupare nu o atinge. Un om cu facultate care lucrează la casa de marcat apare în statistica de ocupare ca orice alt angajat, deși diploma lui nu se vede nicăieri în ziua lui de lucru. Supracalificarea îi numără exact pe aceia.
Supracalificarea, față de restul Europei
| Loc | Țara | Supracalificarea |
|---|---|---|
| 1 | Spania | 33,5% |
| 2 | Grecia | 31% |
| 3 | Cipru | 27,2% |
| 4 | Irlanda | 26% |
| 5 | Austria | 25% |
| 6 | Estonia | 22,9% |
| 7 | Lituania | 21,5% |
| 8 | Malta | 21% |
| 9 | Italia | 20,9% |
| 10 | Bulgaria | 20,5% |
| 11 | Slovacia | 20,5% |
| 12 | Letonia | 20,2% |
| 13 | Polonia | 20% |
| 14 | Germania | 19,5% |
| 15 | Slovenia | 19,4% |
| 16 | Belgia | 19,3% |
| 17 | Franța | 19,3% |
| 18 | Finlanda | 16,2% |
| 19 | Portugalia | 16% |
| 20 | Danemarca | 15,5% |
| 21 | România | 15,3% |
| 22 | Suedia | 14,1% |
| 23 | Ungaria | 13,9% |
| 24 | Cehia | 13% |
| 25 | Croația | 12,7% |
| 26 | Țările de Jos | 12,4% |
| 27 | Luxemburg | 6,7% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 4,2% sub ea. Adică aproximativ 78% din cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Supracalificarea | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 20,9% | -5,6% |
| Țara de la mijloc | 19,5% | -4,2% |
| Bulgaria | 20,5% | -5,2% |
| Ungaria | 13,9% | +1,4% |
| Polonia | 20% | -4,7% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum
Din 2019 până în 2025, în România supracalificarea a coborât de la 15,8% la 15,3%, adică cu 0,5% mai puțin. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 16,9%, în 2020. Cea mai mică a fost 15,2%, în 2024.
Față de media Europei, distanța s-a mărit. În 2019 România era la 5,5% de ea. În 2025 este la 5,6%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată supracalificarea și ce nu arată
Se iau oamenii între 25 și 64 de ani care au terminat o facultate și lucrează, și se numără câți dintre ei au un post din grupele pentru care nu se cere studii superioare: vânzare, servicii, meserii, manipulare, muncă necalificată. Împărțit la toți cei cu facultate care lucrează, iese procentul de aici.
- Se uită la postul ocupat, nu la ce face omul efectiv acolo. Un inginer care conduce o echipă dintr-un post trecut ca tehnic nu e numărat.
- Cine nu își găsește aici un post pe măsura studiilor pleacă din țară. Cei plecați nu mai intră în această socoteală, deci cifra României este mai mică decât ar fi dacă ar rămâne toți acasă.
- În România termină facultatea mai puțini oameni decât în vestul Europei. Un grup mai mic și mai selectat se potrivește mai ușor cu posturile care cer studii.
Ce înseamnă asta pentru tine
Cifra asta e răspunsul la obiecția firească pe care o ridică rata de ocupare a absolvenților. Nu, cei 92% care au de lucru nu sunt în majoritate oameni cu diplomă pe posturi care nu o cer. Supracalificarea în România este sub mediana europeană.
Nu e însă o veste bună curată. O parte din explicație este că oamenii care nu își găsesc aici un loc pe măsură pleacă, iar statistica nu îi mai vede. Cifra măsoară cine a rămas, nu cine a terminat facultatea.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe locul 21 din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 15,3% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 19,5%.
Cum se decide că un post nu cere facultate?
După clasificarea internațională a ocupațiilor, aceeași în toate țările. Primele trei grupe, conducere, specialiști și tehnicieni, sunt socotite ca cerând studii superioare. Restul, nu.
Un om care câștigă bine fără să îi trebuiască diploma e o problemă?
Pentru el, poate că nu. Pentru țară, da: anii de școală și banii cheltuiți pe ei nu se întorc în muncă, iar locul acela putea fi ocupat de cineva fără facultate.
De ce se ia grupa 25 până la 64 de ani?
Pentru că sub 25 de ani mulți sunt încă la școală sau la primul loc de muncă, unde nepotrivirea e normală și trecătoare. Peste 64 majoritatea sunt pensionari.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește lfsa_eoqgan, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este lfsa_eoqgan, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.