În 2025, în România satisfacția față de viață era 7,8 din 10 (nota medie pe care oamenii o dau propriei vieți, de la 0 la 10). Asta o pune pe locul al doilea din 27 în Europa. Mai jos: satisfacția față de viață, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 7,4 din 10. Cea mai mare cifră este în Finlanda, 7,8 din 10. Cea mai mică este în Bulgaria, 6,3 din 10.
Aceasta este cifra care contrazice tot restul site-ului, și tocmai de aceea o publicăm. România are printre cele mai mici salarii nete din Uniune și prețuri apropiate de cele europene, dar satisfacția față de viață declarată de români este printre cele mai ridicate din Europa, alături de țările nordice. Nu e o greșeală de măsurare și nu e o glumă statistică: este ce răspund oamenii când sunt întrebați direct.
Satisfacția față de viață, față de restul Europei

| Loc | Țara | Satisfacția față de viață |
|---|---|---|
| 1 | Finlanda | 7,8 din 10 |
| 2 | România | 7,8 din 10 |
| 3 | Austria | 7,7 din 10 |
| 4 | Danemarca | 7,7 din 10 |
| 5 | Polonia | 7,7 din 10 |
| 6 | Belgia | 7,6 din 10 |
| 7 | Irlanda | 7,6 din 10 |
| 8 | Malta | 7,6 din 10 |
| 9 | Țările de Jos | 7,6 din 10 |
| 10 | Slovenia | 7,6 din 10 |
| 11 | Cipru | 7,4 din 10 |
| 12 | Cehia | 7,4 din 10 |
| 13 | Croația | 7,4 din 10 |
| 14 | Luxemburg | 7,4 din 10 |
| 15 | Suedia | 7,4 din 10 |
| 16 | Slovacia | 7,4 din 10 |
| 17 | Estonia | 7,3 din 10 |
| 18 | Lituania | 7,3 din 10 |
| 19 | Portugalia | 7,3 din 10 |
| 20 | Spania | 7,2 din 10 |
| 21 | Franța | 7,1 din 10 |
| 22 | Ungaria | 7,1 din 10 |
| 23 | Italia | 7,1 din 10 |
| 24 | Germania | 7 din 10 |
| 25 | Grecia | 6,9 din 10 |
| 26 | Letonia | 6,9 din 10 |
| 27 | Bulgaria | 6,3 din 10 |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 0,4 din 10 peste ea. Adică de aproximativ 1,05 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Satisfacția față de viață | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 7,2 din 10 | +0,6 din 10 |
| Țara de la mijloc | 7,4 din 10 | +0,4 din 10 |
| Bulgaria | 6,3 din 10 | +1,5 din 10 |
| Ungaria | 7,1 din 10 | +0,7 din 10 |
| Polonia | 7,7 din 10 | +0,1 din 10 |
Cum s-a schimbat, din 2018 până acum

Din 2018 până în 2025, în România satisfacția față de viață a urcat de la 7,4 din 10 la 7,8 din 10, adică cu 0,4 din 10 mai mult. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 7,8 din 10, în 2025. Cea mai mică a fost 7,4 din 10, în 2018.
Față de media Europei, distanța s-a mărit. În 2018 România era la 0,1 din 10 de ea. În 2025 este la 0,6 din 10. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată satisfacția față de viață și ce nu arată
Ancheta europeană asupra veniturilor pune o singură întrebare: cât de mulțumit ești, în general, de viața ta în ultima vreme, pe o scară de la zero la zece. Se ia media răspunsurilor din fiecare țară. Nu se măsoară nimic din afară, nici venitul, nici sănătatea; se măsoară exclusiv ce spune omul despre propria viață.
- Este o părere, nu o măsurătoare. Oamenii din țări diferite folosesc scara altfel, iar obiceiul de a răspunde optimist sau rezervat ține și de cultură.
- O medie ascunde diferențele dinăuntru. Aceeași țară poate avea oameni foarte mulțumiți și oameni foarte nemulțumiți, iar media să iasă bună.
- Nu spune ce anume îi mulțumește pe oameni. Familia, sănătatea și siguranța zilei de mâine cântăresc adesea mai mult decât venitul.
Ce înseamnă asta pentru tine
Cifra aceasta e corectivul propriei noastre povești. Pe site arătăm aproape mereu cât de greu stă România la bani, și e adevărat. Dar banii nu sunt singurul lucru din care se face o viață, iar românii, întrebați direct, își dau o notă mare.
Concluzia practică nu e că veniturile n-ar conta. Este că un site care măsoară costul vieții trebuie să spună și când cifrele îi contrazic narațiunea. Altfel n-ar mai măsura, ci ar demonstra.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe locul al doilea din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 7,8 din 10 în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 7,4 din 10.
Cum pot fi românii mulțumiți cu salarii atât de mici?
Pentru că întrebarea nu e despre salariu, ci despre viață. Cercetările arată că peste un anumit prag venitul contează tot mai puțin, iar familia, sănătatea și relațiile apropiate cântăresc mai mult.
Nu cumva oamenii răspund ce se așteaptă de la ei?
Este o limită reală a oricărei anchete de acest fel, recunoscută și de Eurostat. De aceea cifra se citește ca o tendință în timp și în comparație cu alte țări, nu ca un adevăr absolut.
Se potrivește cu celelalte cifre de pe site?
Nu întotdeauna, și e în regulă. Aceeași țară poate avea restanțe multe la facturi și oameni mulțumiți de viața lor. Realitatea nu e obligată să fie coerentă cu o singură poveste.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește ilc_pw02, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este ilc_pw02, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.