În septembrie 2026, în România scumpirea prețurilor era 6,5% (cu atât s-au scumpit lucrurile într-un an). Asta o pune pe primul loc din 27 în Europa. Mai jos: inflația în România, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 3,6%. Cea mai mare cifră este în România, 6,5%. Cea mai mică este în Suedia, 1%.
Cifra asta se numește inflație. Inflația în România spune cât de repede cresc prețurile. Nu spune cât costă lucrurile. Sunt două lucruri diferite. De asta România poate fi, în același timp, țara unde prețurile cresc cel mai repede și una dintre cele mai ieftine țări din Europa.
Inflația în România, față de restul Europei
| Loc | Țara | Scumpirea prețurilor |
|---|---|---|
| 1 | România | 6,5% |
| 2 | Lituania | 6,1% |
| 3 | Bulgaria | 5,6% |
| 4 | Cipru | 5,2% |
| 5 | Luxemburg | 5,2% |
| 6 | Grecia | 5,1% |
| 7 | Spania | 5% |
| 8 | Belgia | 4,5% |
| 9 | Croația | 4,3% |
| 10 | Italia | 4,2% |
| 11 | Polonia | 4% |
| 12 | Irlanda | 3,8% |
| 13 | Slovenia | 3,7% |
| 14 | Austria | 3,6% |
| 15 | Portugalia | 3,6% |
| 16 | Franța | 3,4% |
| 17 | Germania | 3,3% |
| 18 | Estonia | 3,1% |
| 19 | Letonia | 3% |
| 20 | Țările de Jos | 3% |
| 21 | Slovacia | 3% |
| 22 | Finlanda | 2,7% |
| 23 | Malta | 2,4% |
| 24 | Cehia | 2,2% |
| 25 | Danemarca | 2,1% |
| 26 | Ungaria | 2,1% |
| 27 | Suedia | 1% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 2,9% peste ea. Adică de aproximativ 1,81 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Scumpirea prețurilor | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 3,8% | +2,7% |
| Țara de la mijloc | 3,6% | +2,9% |
| Bulgaria | 5,6% | +0,9% |
| Ungaria | 2,1% | +4,4% |
| Polonia | 4% | +2,5% |
Cum s-a schimbat, din ianuarie 2024 până acum
Din ianuarie 2024 până în septembrie 2026, în România scumpirea prețurilor a coborât de la 7,3% la 6,5%, adică cu 0,8% mai puțin. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 9,7%, în mai 2026. Cea mai mică a fost 4,8%, în septembrie 2024.
Față de media Europei, distanța s-a redus. În ianuarie 2024 România era la 4,2% de ea. În septembrie 2026 este la 2,7%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată inflația în România și ce nu arată
Se ia un coș cu lucruri pe care le cumpără toată lumea. Mâncare, chirie, curent, benzină, medicamente, bilete. Se vede cât costa coșul acum un an. Se vede cât costă azi. Diferența dintre cele două prețuri este cifra de mai sus. Toate țările din Uniunea Europeană numără la fel, ca să poți pune cifrele una lângă alta.
- Nu spune cât costă viața. Spune doar cât de repede se scumpește. O țară scumpă unde prețurile cresc încet rămâne o țară scumpă.
- Este o medie. Dacă banii tăi se duc mai ales pe mâncare și pe curent, tu simți o scumpire mai mare decât cea din statistică.
- Nu se uită la cât câștigi. Aceeași scumpire doare altfel la un salariu mic.
- Se schimbă în fiecare lună. O lună singură nu înseamnă o tendință.
Ce înseamnă asta pentru tine
Prețuri care cresc repede nu înseamnă că România e o țară scumpă. Un coș care în Europa costă 100 de euro costă în România în jur de 57 de euro. Deci România este încă printre cele mai ieftine țări din Uniune. Cele două cifre par să se bată cap în cap. Nu se bat. Una arată viteza, cealaltă arată prețul.
Problema vine când prețurile cresc mai repede decât salariile. Atunci ajungi să plătești ca în vest și să câștigi ca în est. De asta scumpirea merită privită împreună cu salariul, nu separat.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe primul loc din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 6,5% în septembrie 2026. Țara de la mijlocul clasamentului are 3,6%.
De ce scumpirea pe care o simt eu pare mai mare decât cea din știri?
Pentru că statistica măsoară un coș mediu, iar coșul tău nu e mediu. Dacă dai mai mulți bani pe mâncare, pe curent sau pe chirie, adică exact pe lucrurile care s-au scumpit cel mai tare, tu simți o scumpire mai mare decât cea publicată.
Scumpirea mare înseamnă că România e o țară scumpă?
Nu. Ea arată cât de repede cresc prețurile, nu cât sunt ele de mari. România are cea mai rapidă scumpire din Uniune și, în același timp, unele dintre cele mai mici prețuri.
Ce înseamnă că toate țările numără la fel?
Înseamnă că folosesc aceeași metodă, ca cifrele să poată fi comparate. Institutul de statistică din România publică și o cifră calculată puțin altfel, așa că cele două pot să nu fie identice.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește prc_hicp_minr, iar perioada este 2026-09. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este prc_hicp_minr, iar perioada este cea mai nouă publicată, septembrie 2026. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.