În 2024, în România lucrul în alt domeniu decât cel studiat era 5,5% (dintre tinerii cu facultate lucrează în cu totul alt domeniu). Asta o pune pe ultimul loc din 27 în Europa. Mai jos: lucrul în alt domeniu decât cel studiat, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 8,8%. Cea mai mare cifră este în Spania, 19,1%. Cea mai mică este în România, 5,5%.
Supracalificarea întreabă dacă postul îți cere diploma. Asta întreabă altceva: dacă postul are legătură cu ce ai studiat. Sunt două lucruri diferite. Un absolvent de litere care ajunge în vânzări poate avea un post bun, care îi cere studii superioare, și totuși să nu folosească nimic din ce a învățat la facultate.
Lucrul în alt domeniu decât cel studiat, față de restul Europei
| Loc | Țara | Lucrul în alt domeniu decât cel studiat |
|---|---|---|
| 1 | Spania | 19,1% |
| 2 | Cipru | 15,6% |
| 3 | Estonia | 15,6% |
| 4 | Portugalia | 15,1% |
| 5 | Grecia | 14,9% |
| 6 | Franța | 14,7% |
| 7 | Irlanda | 14,3% |
| 8 | Țările de Jos | 12,6% |
| 9 | Austria | 11,8% |
| 10 | Bulgaria | 11,7% |
| 11 | Slovacia | 11,7% |
| 12 | Polonia | 9,6% |
| 13 | Suedia | 9,6% |
| 14 | Ungaria | 8,8% |
| 15 | Letonia | 8,8% |
| 16 | Italia | 8,3% |
| 17 | Cehia | 8,1% |
| 18 | Malta | 8% |
| 19 | Germania | 7,1% |
| 20 | Lituania | 6,7% |
| 21 | Danemarca | 6,6% |
| 22 | Slovenia | 6,6% |
| 23 | Belgia | 6,5% |
| 24 | Croația | 6,4% |
| 25 | Luxemburg | 6,4% |
| 26 | Finlanda | 6% |
| 27 | România | 5,5% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 3,3% sub ea. Adică aproximativ 62% din cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Lucrul în alt domeniu decât cel studiat | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 11,8% | -6,3% |
| Țara de la mijloc | 8,8% | -3,3% |
| Bulgaria | 11,7% | -6,2% |
| Ungaria | 8,8% | -3,3% |
| Polonia | 9,6% | -4,1% |
Ce arată lucrul în alt domeniu decât cel studiat și ce nu arată
Oamenii între 15 și 34 de ani care au terminat o facultate și lucrează sunt întrebați cât de mult are de-a face domeniul studiat cu meseria lor de acum. Cifra de aici îi numără pe cei care răspund că nu are nicio legătură. Întrebarea a fost pusă în toate țările în 2024, cu aceeași formulare.
- Este părerea omului despre propria muncă, nu o verificare din afară. Doi oameni cu aceeași diplomă și aceeași meserie pot răspunde diferit.
- Nu spune dacă schimbarea de domeniu a fost aleasă sau impusă. Cine se mută de bunăvoie într-un domeniu mai bine plătit răspunde la fel ca cine nu a găsit nimic în domeniul lui.
- Se măsoară numai până la 34 de ani. Mai târziu în carieră oamenii se mută mai des între domenii, iar cifra ar arăta altfel.
- Cine a plecat din țară nu e numărat aici.
Ce înseamnă asta pentru tine
Luate împreună, cele două cifre despre potrivire răspund la obiecția cea mai des adusă diplomelor: că ar fi hârtii care nu se văd în munca de zi cu zi. În România se văd mai des decât în aproape toată Uniunea, și la nivelul postului, și la domeniu.
Explicația cea mai probabilă nu e că școala românească pregătește mai bine, ci că la noi merg la facultate mai puțini oameni, iar cei care merg aleg mai des domenii cu căutare. Un grup mai mic se așază mai ușor.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe ultimul loc din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 5,5% în 2024. Țara de la mijlocul clasamentului are 8,8%.
Care e diferența față de supracalificare?
Supracalificarea se uită la nivelul postului: îți cere sau nu studii superioare. Asta se uită la domeniu: are sau nu legătură cu ce ai învățat. Poți avea un post bun și totuși în alt domeniu.
E rău să lucrezi în alt domeniu?
Nu neapărat. Mulți oameni se mută de bunăvoie, pentru bani mai mulți sau pentru că și-au descoperit altceva. Cifra devine o problemă abia când mutarea e făcută din lipsă de alegere.
De ce se măsoară doar până la 34 de ani?
Pentru că întrebarea a fost pusă într-un modul despre intrarea tinerilor pe piața muncii. Acolo se vede cel mai limpede dacă școala duce sau nu către meseria pentru care pregătește.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește lfso_24match06, iar perioada este 2024. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este lfso_24match06, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2024. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.