Pentru lapte, brânză și ouă care în restul Europei costă 100 de euro, în România plătești 106,5 euro. Asta o pune pe locul 13 din 27 în Europa. Mai jos: prețul laptelui, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, în cea de la mijloc aceleași produse costă 106,4 euro. Cel mai mult se plătește în Cipru, 130,8 euro, și cel mai puțin în Slovacia, 86,3 euro.
Aproape tot ce se cumpără în România costă mai puțin decât în Europa. Laptele, brânza și ouăle fac excepție. Ele costă mai mult decât media europeană. Nu cu mult, dar în sus, nu în jos. Iar asta se întâmplă într-o țară unde salariul minim e ceva peste jumătate din media europeană.
Prețul laptelui, față de restul Europei
| Loc | Țara | Prețul laptelui, brânzei și ouălor, la 100 € în Europa |
|---|---|---|
| 1 | Cipru | 130,8 € |
| 2 | Grecia | 130,5 € |
| 3 | Bulgaria | 125,7 € |
| 4 | Malta | 123,5 € |
| 5 | Luxemburg | 121,1 € |
| 6 | Danemarca | 116,3 € |
| 7 | Letonia | 114,4 € |
| 8 | Lituania | 113,9 € |
| 9 | Estonia | 113,1 € |
| 10 | Irlanda | 111,2 € |
| 11 | Croația | 111 € |
| 12 | Portugalia | 107,5 € |
| 13 | România | 106,5 € |
| 14 | Finlanda | 106,4 € |
| 15 | Slovenia | 106,1 € |
| 16 | Italia | 105 € |
| 17 | Austria | 102,8 € |
| 18 | Ungaria | 101,9 € |
| 19 | Suedia | 100,8 € |
| 20 | Țările de Jos | 100,6 € |
| 21 | Belgia | 99,5 € |
| 22 | Germania | 97,1 € |
| 23 | Franța | 96 € |
| 24 | Spania | 93,1 € |
| 25 | Cehia | 92 € |
| 26 | Polonia | 89,8 € |
| 27 | Slovacia | 86,3 € |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 0,1 € peste ea. Adică de aproximativ 1 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Prețul laptelui, brânzei și ouălor, la 100 € în Europa | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 100,2 € | +6,3 € |
| Țara de la mijloc | 106,4 € | +0,1 € |
| Bulgaria | 125,7 € | -19,2 € |
| Ungaria | 101,9 € | +4,6 € |
| Polonia | 89,8 € | +16,7 € |
Cât muncești pentru asta, față de un european
Cifra de mai sus spune că în România prețul laptelui este 106,5% din cât costă în medie în Europa. Pare o veste bună. Devine altceva când pui lângă ea salariul.
Salariul minim din România este de 825 de euro pe lună. Media celor 22 de țări din Uniune care au salariu minim stabilit prin lege este de 1.378 de euro. Adică salariul minim românesc este 59,9% din acea medie.
Prețul este 106,5% din cel european, salariul este 59,9% din cel european. Împărțind unul la altul: un om pe salariul minim din România muncește de 1,78 ori mai mult decât unul pe salariul minim din altă țară ca să cumpere același lucru.
| Ce comparăm | România, față de Europa |
|---|---|
| Cât costă | 106,5% |
| Cât se câștigă, la salariul minim | 59,9% |
| Cât muncești pentru el | de 1,78 ori mai mult |
Socoteala are o limită de care merită să știi. Prețurile sunt comparate cu media tuturor celor douăzeci și șapte de țări, iar salariul minim doar cu media celor care au așa ceva prin lege. Nu sunt exact aceleași țări în cele două medii. Ordinul de mărime rămâne însă același, iar concluzia nu se schimbă.
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum
Din 2019 până în 2024, în România prețul laptelui, brânzei și ouălor a urcat de la 91,8 € la 106,5 €, adică cu 14,7 € mai mult. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 106,5 €, în 2024. Cea mai mică a fost 91,8 €, în 2019.
Față de media Europei, distanța s-a redus. În 2019 România era la 8,2 € de ea. În 2024 este la 6,5 €. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată prețul laptelui și ce nu arată
Se ia același coș de lapte, brânză, iaurt și ouă și se vede cât costă în fiecare țară, după ce toate prețurile sunt trecute în euro. Media Europei este 100. O țară cu 106 este cu 6% mai scumpă decât media europeană la aceste produse.
- Este o medie pe toată țara și pe tot anul. Prețul de la magazinul de la colț poate fi altul.
- Coșul este cel al unei familii europene obișnuite. Dacă tu cumperi mai mult lapte și mai puțină brânză, socoteala ta arată altfel.
- Se publică o dată pe an și cu întârziere, deci arată cum stăteau lucrurile acum un an sau doi.
Ce înseamnă asta pentru tine
Laptele și ouăle nu se pot aduce ieftin de departe. Se strică repede și cântăresc mult, deci se produc și se vând aproape de unde se consumă. Lucrurile care nu pot călători ajung să coste cam la fel peste tot, indiferent cât se câștigă acolo.
De asta merită citit alături de coșul de bază, unde sunt prețurile de raft, în lei, din săptămâna asta.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe locul 13 din 27 de țări din Uniunea Europeană. La 100 de euro în Europa, aici plătești 106,5 euro, iar în țara de la mijlocul clasamentului 106,4 euro. Cifrele sunt din 2024.
Cum e posibil să fie mai scump aici decât în Germania?
Pentru că prețul unui produs nu se ia după salariile din țară. Se ia după cât costă să îl faci și să îl duci la raft. Vaca, furajul, curentul de la fermă și motorina de la camion costă aproape la fel peste tot. Salariul românesc intră în prețul laptelui doar într-o mică parte.
Înseamnă că ne fură cineva?
Cifra asta nu spune asta și nu poate să o spună. Ea arată doar cât costă. De ce costă atât este o întrebare separată, la care răspund alte cifre: costul producției, taxele, cât de multe magazine se concurează.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește prc_ppp_ind, iar perioada este 2024. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este prc_ppp_ind, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2024. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.