În 2025, în România cumpărarea de acțiuni online era 0,3% (dintre oameni au cumpărat sau au vândut acțiuni pe internet în ultimele trei luni). Asta o pune pe ultimul loc din 26 în Europa. Mai jos: cumpărarea de acțiuni online, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 6,1%. Cea mai mare cifră este în Suedia, 28,4%. Cea mai mică este în România, 0,3%.
Cifra e atât de mică încât merită scrisă în cuvinte: vorbim despre câțiva oameni dintr-o mie. Cumpărarea de acțiuni online numără pe cei care au cumpărat sau au vândut acțiuni, obligațiuni sau unități de fond prin internet în ultimele trei luni. Nu măsoară câți români au economii investite, ci câți au făcut o operațiune recentă, pe internet, cu mâna lor.
Cumpărarea de acțiuni online, față de restul Europei
| Loc | Țara | Cumpărarea de acțiuni online |
|---|---|---|
| 1 | Suedia | 28,4% |
| 2 | Finlanda | 24,9% |
| 3 | Danemarca | 20,8% |
| 4 | Țările de Jos | 17,2% |
| 5 | Germania | 13% |
| 6 | Luxemburg | 11,2% |
| 7 | Austria | 11% |
| 8 | Estonia | 10,4% |
| 9 | Irlanda | 10,2% |
| 10 | Belgia | 7,8% |
| 11 | Malta | 6,6% |
| 12 | Spania | 6,5% |
| 13 | Slovacia | 6,1% |
| 14 | Ungaria | 6% |
| 15 | Lituania | 5% |
| 16 | Franța | 4,9% |
| 17 | Portugalia | 4,5% |
| 18 | Cehia | 4% |
| 19 | Slovenia | 3,8% |
| 20 | Letonia | 3,1% |
| 21 | Polonia | 1,6% |
| 22 | Cipru | 1,5% |
| 23 | Croația | 1,2% |
| 24 | Grecia | 1,2% |
| 25 | Bulgaria | 0,7% |
| 26 | România | 0,3% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 5,7% sub ea. Adică aproximativ 5% din cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Cumpărarea de acțiuni online | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 8,1% | -7,8% |
| Țara de la mijloc | 6,1% | -5,7% |
| Bulgaria | 0,7% | -0,4% |
| Ungaria | 6% | -5,7% |
| Polonia | 1,6% | -1,2% |
Cum s-a schimbat, din 2020 până acum
Din 2020 până în 2025, în România cumpărarea de acțiuni online a coborât de la 0,4% la 0,3%, adică cu 0,1% mai puțin. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 0,4%, în 2020. Cea mai mică a fost 0,1%, în 2021.
Față de media Europei, distanța s-a mărit. În 2020 România era la 3,9% de ea. În 2025 este la 7,8%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată cumpărarea de acțiuni online și ce nu arată
Ancheta europeană despre folosirea internetului întreabă oamenii ce au făcut online în ultimele trei luni. Una dintre variante este cumpărarea sau vânzarea de acțiuni, obligațiuni ori unități de fond. Se numără cei care o bifează, din toată populația adultă, nu doar din cei care folosesc internetul.
- Fereastra e de numai trei luni. Cine a cumpărat acțiuni acum un an și le ține de atunci nu apare în cifră, deși este investitor.
- Numără doar ce se face pe internet. Cine merge la ghișeu, la un broker sau la bancă nu intră aici.
- Nu intră pensiile private obligatorii. Milioane de români au bani pe piețele financiare prin Pilonul 2, fără să fi cumpărat vreodată ceva ei înșiși.
Ce înseamnă asta pentru tine
Pusă lângă celelalte cifre despre bani de pe site, aceasta întregește tabloul. Românii se împrumută puțin, au datorii mici la bănci și investesc aproape deloc pe cont propriu. Banii stau, în majoritate, în cont curent sau în depozit.
Nu e neapărat o alegere greșită, atâta vreme cât dobânda la depozite din România este printre cele mai mari din Europa. Devine o problemă abia când inflația întrece dobânda, fiindcă atunci banii ținuți pe loc pierd an de an din putere.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe ultimul loc din 26 de țări din Uniunea Europeană. Are 0,3% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 6,1%.
Înseamnă că doar atâția români investesc?
Nu. Înseamnă că doar atâția au făcut o operațiune pe internet în ultimele trei luni. Cine a cumpărat mai demult și nu a mai mișcat nimic nu este numărat aici.
Titlurile de stat intră în cifra asta?
Doar dacă au fost cumpărate online și sunt socotite de respondent drept obligațiuni. Ancheta se bazează pe ce declară omul, deci granița nu e întotdeauna curată.
De ce e cifra mult mai mare în alte țări?
Pentru că acolo investiția prin aplicații și prin fonduri este un obicei vechi, sprijinit de sisteme de pensii private mai dezvoltate. La noi piața de capital pentru oameni obișnuiți e tânără.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește isoc_ec_ifi20, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este isoc_ec_ifi20, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.