În 2025, în România tinerii care nu muncesc și nu învață era 19,2% (dintre tinerii de la 15 la 29 de ani nu sunt nici la muncă, nici la școală). Asta o pune pe primul loc din 27 în Europa. Mai jos: tinerii care nu muncesc și nu învață, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 10,6%. Cea mai mare cifră este în România, 19,2%. Cea mai mică este în Țările de Jos, 5,3%.
Și aceasta se citește invers: cu cât cifra e mai mare, cu atât e mai rău. Tinerii care nu muncesc și nu învață sunt cei între 15 și 29 de ani care nu au un loc de muncă, nu sunt la școală și nu urmează niciun curs. Statisticienii le spun NEET, după inițialele englezești. Nu sunt neapărat șomeri: mulți nici nu caută de lucru, iar tocmai de aceea nu apar în cifrele obișnuite ale șomajului.
Tinerii care nu muncesc și nu învață, față de restul Europei
| Loc | Țara | Tinerii care nu muncesc și nu învață |
|---|---|---|
| 1 | România | 19,2% |
| 2 | Bulgaria | 13,8% |
| 3 | Grecia | 13,6% |
| 4 | Italia | 13,3% |
| 5 | Franța | 12,9% |
| 6 | Lituania | 12,4% |
| 7 | Spania | 11,5% |
| 8 | Estonia | 11,2% |
| 9 | Finlanda | 11,2% |
| 10 | Slovacia | 11,1% |
| 11 | Letonia | 11% |
| 12 | Croația | 10,8% |
| 13 | Cipru | 10,6% |
| 14 | Ungaria | 10,6% |
| 15 | Austria | 10,3% |
| 16 | Belgia | 9,8% |
| 17 | Germania | 9,5% |
| 18 | Polonia | 9,2% |
| 19 | Luxemburg | 9% |
| 20 | Danemarca | 8,9% |
| 21 | Malta | 8,5% |
| 22 | Irlanda | 8,1% |
| 23 | Cehia | 8% |
| 24 | Portugalia | 8% |
| 25 | Slovenia | 7,6% |
| 26 | Suedia | 5,9% |
| 27 | Țările de Jos | 5,3% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 8,6% peste ea. Adică de aproximativ 1,81 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Tinerii care nu muncesc și nu învață | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 11% | +8,2% |
| Țara de la mijloc | 10,6% | +8,6% |
| Bulgaria | 13,8% | +5,4% |
| Ungaria | 10,6% | +8,6% |
| Polonia | 9,2% | +10% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum
Din 2019 până în 2025, în România tinerii care nu muncesc și nu învață a urcat de la 16,8% la 19,2%, adică cu 2,4% mai mult. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 20,3%, în 2021. Cea mai mică a fost 16,6%, în 2020.
Față de media Europei, distanța s-a mărit. În 2019 România era la 4,3% de ea. În 2025 este la 8,2%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată tinerii care nu muncesc și nu învață și ce nu arată
Ancheta asupra forței de muncă întreabă fiecare tânăr dacă a lucrat în săptămâna dinainte și dacă a urmat, în ultimele patru săptămâni, vreo formă de învățământ sau de curs. Cine răspunde nu la ambele intră în această categorie. Se numără apoi din totalul tinerilor de aceeași vârstă, nu din cei activi.
- Adună situații foarte diferite. Intră aici și tânărul care nu găsește de lucru, și cel care crește un copil, și cel care are o boală care îl împiedică să muncească.
- Nu îi vede pe cei plecați din țară. Un tânăr care lucrează în străinătate nu apare nici aici, nici în ocuparea din România.
- Munca nedeclarată nu se vede. Cine lucrează la negru și spune asta anchetei este numărat ca lucrând, dar mulți nu spun.
Ce înseamnă asta pentru tine
Este poate cea mai costisitoare cifră de pe tot site-ul, fiindcă se plătește ani mai târziu. Un tânăr care stă câțiva ani nici la muncă, nici la școală intră pe piața muncii mai târziu, cu mai puține deprinderi și cu salarii mai mici pentru tot restul vieții.
Se citește obligatoriu lângă cifra despre ocuparea absolvenților de facultate. În România, diploma face o diferență mai mare decât în aproape orice altă țară din Uniune, iar asta înseamnă că tinerii care ies din sistem devreme rămân în urmă mai mult decât ar rămâne aiurea.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe primul loc din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 19,2% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 10,6%.
Sunt toți șomeri?
Nu. Șomer înseamnă că nu ai de lucru și că îl cauți activ. O bună parte dintre acești tineri nu caută, din descurajare sau din obligații familiale, deci nu apar în rata șomajului.
De ce se ia până la 29 de ani, nu până la 24?
Pentru că tot mai mulți tineri termină școala târziu și intră târziu pe piața muncii. Eurostat publică ambele grupe; noi o luăm pe cea largă, care prinde și anii de după facultate.
Ce se poate face cu cifra asta?
Este cifra după care se împart banii europeni pentru programele de garanție pentru tineret. De aceea se măsoară an de an, cu aceeași definiție, în toate țările.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește edat_lfse_29, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este edat_lfse_29, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.