În 2025, în România procentul angajaților săraci era 10,8% (dintre oamenii care muncesc trăiesc totuși sub pragul sărăciei). Asta o pune pe locul 3 din 27 în Europa. Mai jos: sărăcia în rândul angajaților, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 8,4%. Cea mai mare cifră este în Bulgaria, 11,5%. Cea mai mică este în Finlanda, 3,1%.
Și aceasta se citește invers: cu cât cifra e mai mare, cu atât e mai rău. Sunt numărați oamenii care au lucrat cea mai mare parte a anului și totuși trăiesc într-o gospodărie săracă. Un loc de muncă nu e mereu destul ca să ieși din sărăcie.
Sărăcia în rândul angajaților, față de restul Europei

| Loc | Țara | Procentul angajaților săraci |
|---|---|---|
| 1 | Bulgaria | 11,5% |
| 2 | Spania | 11,2% |
| 3 | România | 10,8% |
| 4 | Italia | 10,2% |
| 5 | Estonia | 10,1% |
| 6 | Grecia | 9,9% |
| 7 | Luxemburg | 9,5% |
| 8 | Malta | 9,2% |
| 9 | Austria | 8,9% |
| 10 | Franța | 8,7% |
| 11 | Letonia | 8,7% |
| 12 | Portugalia | 8,6% |
| 13 | Lituania | 8,4% |
| 14 | Polonia | 8,4% |
| 15 | Ungaria | 8,1% |
| 16 | Croația | 7,9% |
| 17 | Suedia | 7,1% |
| 18 | Cipru | 6,8% |
| 19 | Germania | 6,8% |
| 20 | Slovacia | 6,5% |
| 21 | Danemarca | 5,9% |
| 22 | Irlanda | 5,7% |
| 23 | Slovenia | 5,6% |
| 24 | Țările de Jos | 5,3% |
| 25 | Belgia | 4,1% |
| 26 | Cehia | 4% |
| 27 | Finlanda | 3,1% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 2,4% peste ea. Adică de aproximativ 1,29 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Procentul angajaților săraci | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 8,3% | +2,5% |
| Țara de la mijloc | 8,4% | +2,4% |
| Bulgaria | 11,5% | -0,7% |
| Ungaria | 8,1% | +2,7% |
| Polonia | 8,4% | +2,4% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum

Din 2019 până în 2025, în România procentul angajaților săraci a coborât de la 15,7% la 10,8%, adică cu 4,9% mai puțin. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 15,7%, în 2019. Cea mai mică a fost 10,8%, în 2025.
Față de media Europei, distanța s-a redus. În 2019 România era la 6,6% de ea. În 2025 este la 2,5%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată sărăcia în rândul angajaților și ce nu arată
Ancheta europeană despre venituri întreabă fiecare gospodărie cât câștigă și cine din ea muncește. O gospodărie e săracă dacă venitul ei, împărțit pe membri, e sub 60% din mijlocul veniturilor din țară. Aici sunt numărați doar cei care au lucrat cel puțin jumătate din an.
- Pragul e al fiecărei țări. Un sărac din Germania are mai mulți bani decât unul din România, dar amândoi sunt săraci față de vecinii lor.
- Se uită la toată gospodăria. Un salariu bun care ține și copii, și părinți bătrâni poate lăsa familia sub prag.
- Munca la negru și banii trimiși de rude din străinătate se văd greu în anchetă.
Ce înseamnă asta pentru tine
În România, sărăcia nu e doar a celor fără serviciu. Mulți muncesc la câmp, pe salariul minim sau cu jumătate de normă, și tot nu ajung. Cea mai mare parte sunt în agricultură, unde munca e grea și banii puțini.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe locul 3 din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 10,8% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 8,4%.
Cum poți fi sărac dacă ai un loc de muncă?
Dacă salariul e mic și din el trăiesc mai mulți oameni. Un salariu minim care ține o familie de patru lasă de multe ori familia sub prag. La fel și munca sezonieră sau cea plătită pe zi.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește ilc_iw01, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este ilc_iw01, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.