În 2025, în România oameni care nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută era 37,8% (din oameni nu ar putea plăti). Asta o pune pe locul 5 din 27 în Europa. Mai jos: o cheltuială neprevăzută, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 28,8%. Cea mai mare cifră este în Grecia, 50,5%. Cea mai mică este în Țările de Jos, 15,3%.
Se strică frigiderul. Sare o anvelopă. Vine o factură la dentist. Întrebarea din anchetă e dacă ai putea plăti, dintr-o dată și din banii tăi, o cheltuială de mărimea asta, fără să te împrumuți de la nimeni.
O cheltuială neprevăzută, față de restul Europei
| Loc | Țara | Oameni care nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută |
|---|---|---|
| 1 | Grecia | 50,5% |
| 2 | Letonia | 43,7% |
| 3 | Bulgaria | 42,4% |
| 4 | Lituania | 41,1% |
| 5 | România | 37,8% |
| 6 | Spania | 36,4% |
| 7 | Estonia | 36% |
| 8 | Cipru | 32% |
| 9 | Germania | 31,9% |
| 10 | Croația | 31,2% |
| 11 | Irlanda | 30,6% |
| 12 | Ungaria | 30,5% |
| 13 | Portugalia | 29,2% |
| 14 | Franța | 28,8% |
| 15 | Finlanda | 28% |
| 16 | Slovacia | 26% |
| 17 | Italia | 25,6% |
| 18 | Slovenia | 23,9% |
| 19 | Suedia | 23% |
| 20 | Polonia | 22,5% |
| 21 | Belgia | 22,1% |
| 22 | Luxemburg | 21,8% |
| 23 | Austria | 20,9% |
| 24 | Danemarca | 20,1% |
| 25 | Cehia | 18,7% |
| 26 | Malta | 18,7% |
| 27 | Țările de Jos | 15,3% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 9% peste ea. Adică de aproximativ 1,31 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Oameni care nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 29,8% | +8% |
| Țara de la mijloc | 28,8% | +9% |
| Bulgaria | 42,4% | -4,6% |
| Ungaria | 30,5% | +7,3% |
| Polonia | 22,5% | +15,3% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum
Din 2019 până în 2025, în România oameni care nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută a coborât de la 44,3% la 37,8%, adică cu 6,5% mai puțin. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 47,9%, în 2022. Cea mai mică a fost 37,8%, în 2025.
Față de media Europei, distanța s-a redus. În 2019 România era la 13,5% de ea. În 2025 este la 8,6%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată o cheltuială neprevăzută și ce nu arată
Fiecare țară își calculează pragul singură, dar după aceeași regulă: cam cât cheltuiește într-o lună o gospodărie de la mijlocul scării veniturilor. Oamenii sunt întrebați dacă ar putea scoate suma aia dintr-o dată, din ce au. Se numără cei care spun că nu.
- Pragul diferă de la o țară la alta, fiindcă e legat de veniturile de acolo. Se compară cât de expusă e o gospodărie obișnuită, nu aceeași sumă în euro.
- Este ce spun oamenii despre ei înșiși, nu o verificare a conturilor.
- Nu se întreabă dacă s-a întâmplat, ci dacă ar face față. Sunt două lucruri diferite.
Ce înseamnă asta pentru tine
Cifra asta măsoară altceva decât sărăcia: măsoară cât de subțire e marja. Poți avea salariu, poți plăti tot la timp, și tot să te dea peste cap un frigider stricat. De asta o gospodărie fără rezervă nu e neapărat una săracă, dar e una fragilă.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe locul 5 din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 37,8% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 28,8%.
Ce sumă înseamnă „neprevăzută”?
Cam cheltuiala pe o lună a unei gospodării de la mijlocul scării veniturilor din țara ta. În România e de ordinul câtorva mii de lei.
Un împrumut de la părinți contează?
Nu. Întrebarea e dacă poți plăti din ce ai tu, fără să te împrumuți de la cineva și fără să iei credit.
E același lucru cu a fi sărac?
Nu. Sunt oameni cu venituri decente care nu au nicio rezervă pusă deoparte. Ei intră aici, chiar dacă nu intră la sărăcie.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește ilc_mdes04, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este ilc_mdes04, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.