În 2025, în România oameni cu restanțe la facturi era 17,7% (din oameni au rămas în urmă cu plata). Asta o pune pe locul al doilea din 27 în Europa. Mai jos: restanțe la facturi, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 5,6%. Cea mai mare cifră este în Grecia, 31,9%. Cea mai mică este în Țările de Jos, 2,2%.
Cifra asta numără oamenii care, în ultimul an, nu au reușit să plătească la timp o factură la casă: curent, gaz, apă, întreținere. Nu pentru că au uitat, ci pentru că nu au avut din ce.
Restanțe la facturi, față de restul Europei
| Loc | Țara | Oameni cu restanțe la facturi |
|---|---|---|
| 1 | Grecia | 31,9% |
| 2 | România | 17,7% |
| 3 | Bulgaria | 17,2% |
| 4 | Spania | 9,2% |
| 5 | Irlanda | 8,8% |
| 6 | Cipru | 8,2% |
| 7 | Franța | 8% |
| 8 | Finlanda | 7,6% |
| 9 | Croația | 7,3% |
| 10 | Ungaria | 6,3% |
| 11 | Italia | 5,9% |
| 12 | Slovacia | 5,8% |
| 13 | Estonia | 5,7% |
| 14 | Letonia | 5,6% |
| 15 | Slovenia | 5,4% |
| 16 | Austria | 4,7% |
| 17 | Luxemburg | 4,7% |
| 18 | Germania | 4,6% |
| 19 | Malta | 4,5% |
| 20 | Suedia | 4,4% |
| 21 | Lituania | 4,1% |
| 22 | Belgia | 4% |
| 23 | Portugalia | 3,6% |
| 24 | Danemarca | 2,8% |
| 25 | Polonia | 2,6% |
| 26 | Cehia | 2,4% |
| 27 | Țările de Jos | 2,2% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 12,1% peste ea. Adică de aproximativ 3,16 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Oameni cu restanțe la facturi | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 7% | +10,7% |
| Țara de la mijloc | 5,6% | +12,1% |
| Bulgaria | 17,2% | +0,5% |
| Ungaria | 6,3% | +11,4% |
| Polonia | 2,6% | +15,1% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum
Din 2019 până în 2025, în România oameni cu restanțe la facturi a urcat de la 13,7% la 17,7%, adică cu 4% mai mult. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 17,8%, în 2022. Cea mai mică a fost 7,3%, în 2021.
Față de media Europei, distanța s-a mărit. În 2019 România era la 7,5% de ea. În 2025 este la 10,7%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată restanțe la facturi și ce nu arată
În aceeași anchetă europeană, oamenii sunt întrebați dacă în ultimele douăsprezece luni au întârziat cu plata facturilor la locuință, din lipsă de bani. Se numără cei care spun că da. O singură întârziere e de ajuns ca să intri în socoteală.
- O întârziere de câteva zile se socotește la fel ca una de câteva luni. Cifra spune cât de des se întâmplă, nu cât de grav.
- Nu intră ratele la bănci sau la magazine, doar facturile la locuință.
- Este ce spun oamenii, nu o măsurătoare la furnizor.
Ce înseamnă asta pentru tine
Restanța la factură e ce se vede după ce s-a terminat marja. Omul a plătit mâncarea, a plătit chiria, iar la curent nu a mai ajuns. De asta cifra asta merge citită imediat după cea despre cât din salariu ia factura la energie: una arată apăsarea, cealaltă arată ruptura.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe locul al doilea din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 17,7% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 5,6%.
Restanță înseamnă că i s-a tăiat curentul?
Nu neapărat. Înseamnă doar că nu a plătit până la termen, din lipsă de bani. Debranșarea vine mult mai târziu, dacă vine.
Intră și ratele la bancă?
Nu. Aici sunt numai facturile la locuință: curent, gaz, apă, întreținere. Ratele se numără separat, în altă statistică.
De ce contează dacă e doar o întârziere?
Pentru că arată o gospodărie care merge fără nicio rezervă. O cheltuială neprevăzută, oricât de mică, dă totul peste cap.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește ilc_mdes07, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este ilc_mdes07, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.