În 2025, în România oameni care nu își permit carne la două zile era 18,1% (din oameni nu își permit asta). Asta o pune pe primul loc din 27 în Europa. Mai jos: carne la două zile, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 5,3%. Cea mai mare cifră este în România, 18,1%. Cea mai mică este în Cipru, 1,2%.
Întrebarea din anchetă este cât se poate de simplă: vă permiteți o masă cu carne la două zile? Cine răspunde nu intră în cifra de mai sus. Nu e vorba de o masă la restaurant. E vorba de o masă acasă, la două zile.
Carne la două zile, față de restul Europei
| Loc | Țara | Oameni care nu își permit carne la două zile |
|---|---|---|
| 1 | România | 18,1% |
| 2 | Bulgaria | 15,8% |
| 3 | Ungaria | 15,1% |
| 4 | Slovacia | 14,2% |
| 5 | Grecia | 12,8% |
| 6 | Malta | 11,5% |
| 7 | Franța | 11,2% |
| 8 | Germania | 11,1% |
| 9 | Italia | 9,3% |
| 10 | Lituania | 8,9% |
| 11 | Letonia | 7,9% |
| 12 | Estonia | 6,2% |
| 13 | Cehia | 5,7% |
| 14 | Spania | 5,3% |
| 15 | Belgia | 4,8% |
| 16 | Croația | 4,7% |
| 17 | Luxemburg | 4,5% |
| 18 | Slovenia | 4,4% |
| 19 | Suedia | 3,5% |
| 20 | Austria | 3,3% |
| 21 | Finlanda | 3,3% |
| 22 | Danemarca | 3,1% |
| 23 | Polonia | 3% |
| 24 | Țările de Jos | 2,5% |
| 25 | Portugalia | 1,9% |
| 26 | Irlanda | 1,7% |
| 27 | Cipru | 1,2% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 12,8% peste ea. Adică de aproximativ 3,42 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Oameni care nu își permit carne la două zile | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 8,5% | +9,6% |
| Țara de la mijloc | 5,3% | +12,8% |
| Bulgaria | 15,8% | +2,3% |
| Ungaria | 15,1% | +3% |
| Polonia | 3% | +15,1% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum
Din 2019 până în 2025, în România oameni care nu își permit carne la două zile a urcat de la 14,2% la 18,1%, adică cu 3,9% mai mult. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 23,3%, în 2023. Cea mai mică a fost 14,2%, în 2019.
Față de media Europei, distanța s-a mărit. În 2019 România era la 7,4% de ea. În 2025 este la 9,6%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată carne la două zile și ce nu arată
În toată Uniunea Europeană se merge din casă în casă, cu aceeași întrebare, în aceeași anchetă. Oamenii sunt întrebați dacă își pot permite, o dată la două zile, o masă cu carne, pui, pește sau echivalentul lor vegetarian. Se numără cei care spun că nu își permit. Contează dacă își permit, nu dacă vor.
- Cine nu mănâncă carne din alegere proprie nu intră aici. Întrebarea e despre bani, nu despre gust, iar ancheta pune și varianta vegetariană.
- Este ce spun oamenii, nu o măsurătoare în farfurie.
- Se publică o dată pe an, deci nu prinde imediat o scumpire bruscă.
Ce înseamnă asta pentru tine
Cifra asta e cel mai direct lucru pe care îl avem despre sărăcie. Nu vorbește despre procente din venitul mediu sau despre praguri statistice. Vorbește despre ce se pune pe masă.
Merită pusă lângă prețul cărnii din coșul de bază. Carnea e cea mai scumpă parte a coșului, iar când se scumpește ea, aici se vede.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe primul loc din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 18,1% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 5,3%.
Înseamnă că atâția români nu mănâncă niciodată carne?
Nu. Înseamnă că nu și-o pot permite atât de des cât spune întrebarea, adică o dată la două zile. Mulți mănâncă, dar mai rar.
De ce se întreabă tocmai la două zile?
Pentru că este un prag folosit de mult timp în toată Europa, deci cifrele se pot compara și între țări, și de la un an la altul.
Vegetarienii strică cifra?
Nu, fiindcă întrebarea acceptă și echivalentul vegetarian al mesei. Se măsoară dacă banii ajung, nu ce alege omul să mănânce.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește ilc_mdes03, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este ilc_mdes03, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.