În septembrie 2026, în România scumpirea mâncării era 2,2% (cu atât s-a scumpit mâncarea într-un an). Asta o pune pe locul 5 din 27 în Europa. Mai jos: scumpirea mâncării, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are -0,1%. Cea mai mare cifră este în Cipru, 4%. Cea mai mică este în Suedia, -5,9%.
Scumpirea mâncării doare altfel decât restul scumpirilor. De o vacanță te poți lipsi. De o haină nouă te poți lipsi. De mâncare nu. Când se scumpește ea, banii nu se mută de pe un raft pe altul: pur și simplu se termină mai repede.
Scumpirea mâncării, față de restul Europei
| Loc | Țara | Scumpirea mâncării |
|---|---|---|
| 1 | Cipru | 4% |
| 2 | Spania | 2,9% |
| 3 | Malta | 2,4% |
| 4 | Portugalia | 2,4% |
| 5 | România | 2,2% |
| 6 | Italia | 1,8% |
| 7 | Bulgaria | 1,6% |
| 8 | Franța | 1,6% |
| 9 | Luxemburg | 1,5% |
| 10 | Finlanda | 1,1% |
| 11 | Germania | 0,5% |
| 12 | Austria | 0,4% |
| 13 | Irlanda | 0,3% |
| 14 | Grecia | -0,1% |
| 15 | Belgia | -0,6% |
| 16 | Polonia | -0,7% |
| 17 | Slovenia | -0,7% |
| 18 | Croația | -0,8% |
| 19 | Estonia | -1,3% |
| 20 | Țările de Jos | -1,7% |
| 21 | Danemarca | -2,2% |
| 22 | Lituania | -2,4% |
| 23 | Slovacia | -3,6% |
| 24 | Cehia | -3,9% |
| 25 | Letonia | -4,8% |
| 26 | Ungaria | -5,2% |
| 27 | Suedia | -5,9% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 2,3% peste ea. Adică aproximativ -2200% din cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Scumpirea mâncării | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 1,1% | +1,1% |
| Țara de la mijloc | -0,1% | +2,3% |
| Bulgaria | 1,6% | +0,6% |
| Ungaria | -5,2% | +7,4% |
| Polonia | -0,7% | +2,9% |
Cum s-a schimbat, din ianuarie 2024 până acum
Din ianuarie 2024 până în septembrie 2026, în România scumpirea mâncării a coborât de la 4,5% la 2,2%, adică cu 2,3% mai puțin. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 8,9%, în august 2025. Cea mai mică a fost -0,4%, în iunie 2024.
Față de media Europei, distanța s-a mărit. În ianuarie 2024 România era la 0,4% de ea. În septembrie 2026 este la 1,6%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată scumpirea mâncării și ce nu arată
Se ia un coș numai cu mâncare și băuturi fără alcool. Pâine, carne, lapte, ouă, legume, fructe, ulei, zahăr. Se vede cât costa coșul acum un an și cât costă azi. Diferența este cifra de mai sus. Toate țările din Uniune numără la fel, cu aceeași metodă, ca cifrele să poată sta una lângă alta.
- Este o medie pe toată mâncarea. Unele lucruri s-au scumpit mult mai tare, altele aproape deloc.
- Nu spune cât costă mâncarea, spune cât de repede se scumpește. O țară ieftină unde prețurile sar rămâne, deocamdată, o țară ieftină.
- Nu se uită la cât câștigi. Aceeași scumpire se simte altfel la un salariu mic.
- Se schimbă lună de lună. O lună singură nu e o tendință.
Ce înseamnă asta pentru tine
Mâncarea cântărește mult mai mult în coșul unui om cu bani puțini decât în al unuia cu bani mulți. De asta scumpirea mâncării nu lovește pe toată lumea la fel, chiar dacă prețul de pe raft e același pentru toți.
Cifra asta merită citită împreună cu ce costă azi coșul de bază al unei familii. Una arată viteza, cealaltă arată suma pe care o scoți din buzunar.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe locul 5 din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 2,2% în septembrie 2026. Țara de la mijlocul clasamentului are -0,1%.
De ce mi se pare mie că s-a scumpit mai mult?
Pentru că statistica măsoară un coș mediu, iar coșul tău nu e mediu. Dacă cumperi mai ales din lucrurile care s-au scumpit tare, tu simți o scumpire mai mare decât cea publicată.
Scumpirea mâncării e aceeași cu inflația?
Nu. Inflația măsoară tot coșul, cu chirie, curent, benzină și bilete. Asta măsoară numai mâncarea, care de obicei se mișcă mai repede decât restul.
Cine face cifra?
Institutele de statistică din fiecare țară, după o metodă comună, iar Eurostat le pune la un loc. De aceea se pot compara între ele.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește prc_hicp_minr, iar perioada este 2026-09. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este prc_hicp_minr, iar perioada este cea mai nouă publicată, septembrie 2026. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.