Metodologie, pe scurt: pagina asta arată drumul unei cifre, de la sursa oficială până în articol. E scrisă ca să poată fi verificată. Orice spunem aici poate fi refăcut de oricine, pornind de la aceleași date publice.
De unde luăm cifrele
Sursa principală este Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Fiecare articol scrie numele exact al setului de date folosit, de exemplu prc_hicp_manr. Așa poți căuta cifra chiar tu, în baza de date originală.
Mai folosim, după subiect, și alte surse oficiale. Banca Națională a României pentru curs și dobânzi. Banca Centrală Europeană pentru dobânda de referință. Banca Mondială pentru comparații pe termen lung. Sursa e scrisă mereu în articol.
Cum facem un clasament
Luăm cea mai nouă perioadă publicată. Așezăm țările în șir, după valoare.
Mediile pe toată Europa, cum e „media Uniunii Europene”, sunt arătate separat. Ele nu ocupă locuri în clasament, pentru că nu sunt țări. Țările pentru care cifra nu se publică lipsesc, iar articolul spune de ce.
De ce ne uităm la țara de la mijloc
Așezi țările în șir. Te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Asta e „țara de la mijloc”.
De ce nu media tuturor? Pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând. Luxemburgul la salarii, de exemplu. O singură țară cu cifre mult peste restul mută media atât de mult, încât ea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
Cum ajungem la sume în euro
Unele cifre oficiale sunt indici, nu bani. Un indice nu spune nimic dacă nu ai citit înainte despre el.
La prețuri, indicele este construit chiar așa: media Europei este 100. Deci cifra fiecărei țări este prețul, în euro, al unui coș care în medie costă 100 de euro. Nu transformăm nimic. Doar spunem ce înseamnă.
Cât de proaspete sunt cifrele
Depinde de subiect. Scumpirea prețurilor se publică lunar, cu vreo trei săptămâni întârziere. Salariul minim, de două ori pe an. Prețurile comparate între țări, o dată pe an și cu peste un an întârziere, pentru că cineva chiar trebuie să meargă prin magazine, în toate țările.
Fiecare articol scrie perioada la care se referă cifra. Nu data la care a fost publicat articolul. Sunt lucruri diferite, iar confuzia dintre ele e cea mai des întâlnită greșeală când presa preia statistici.
Articolele se schimbă în timp
Un articol de aici nu rămâne înghețat la data la care l-am scris. Când apar cifre noi, articolul se reface și graficele se redesenează. Adresa paginii rămâne aceeași.
E intenționat. Întrebarea „pe ce loc e România la prețuri” rămâne aceeași. Doar răspunsul se schimbă.
Cine are drepturile
Cifrele Eurostat pot fi folosite de oricine, inclusiv comercial, dacă spui de unde sunt. Textele și graficele de pe site sunt făcute de noi.
Ce nu acoperă această metodologie
- Nu umblăm la cifrele publicate de sursă. Nici nu le rotunjim, nici nu le recalculăm.
- Nu alegem perioada care ne convine. Folosim ultima publicată.
- Nu amestecăm cifre din surse diferite fără să spunem asta.
Dacă vezi că am încălcat vreuna dintre regulile astea, scrie la [email protected].
Aceeași metodologie se vede la lucru în coșul de bază, în articolul despre inflație și în cel despre carburant.