În 2025, în România angajații care lucrează de obicei de acasă era 1,3% (dintre cei care au un loc de muncă lucrează de obicei de acasă). Asta o pune pe ultimul loc din 27 în Europa. Mai jos: munca de acasă, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 8%. Cea mai mare cifră este în Finlanda, 20,9%. Cea mai mică este în România, 1,3%.
Munca de acasă înseamnă bani economisiți pe drum și ore câștigate în fiecare zi. Se poate face doar în anumite meserii, mai ales la birou. Cifra spune, de fapt, și câte astfel de locuri de muncă are o țară.
Munca de acasă, față de restul Europei
| Loc | Țara | Angajații care lucrează de obicei de acasă |
|---|---|---|
| 1 | Finlanda | 20,9% |
| 2 | Irlanda | 19,8% |
| 3 | Belgia | 13,5% |
| 4 | Germania | 13,3% |
| 5 | Suedia | 12,8% |
| 6 | Malta | 12,7% |
| 7 | Țările de Jos | 12% |
| 8 | Estonia | 11,7% |
| 9 | Franța | 11,3% |
| 10 | Luxemburg | 11,2% |
| 11 | Austria | 11,1% |
| 12 | Portugalia | 8,9% |
| 13 | Letonia | 8,5% |
| 14 | Spania | 8% |
| 15 | Danemarca | 7,9% |
| 16 | Slovenia | 7,3% |
| 17 | Slovacia | 7,3% |
| 18 | Cehia | 6,6% |
| 19 | Polonia | 6,1% |
| 20 | Lituania | 5,2% |
| 21 | Croația | 4,8% |
| 22 | Cipru | 4,3% |
| 23 | Ungaria | 4,1% |
| 24 | Italia | 2,7% |
| 25 | Grecia | 2,3% |
| 26 | Bulgaria | 1,4% |
| 27 | România | 1,3% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 6,7% sub ea. Adică aproximativ 16% din cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Angajații care lucrează de obicei de acasă | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 8,9% | -7,6% |
| Țara de la mijloc | 8% | -6,7% |
| Bulgaria | 1,4% | -0,1% |
| Ungaria | 4,1% | -2,8% |
| Polonia | 6,1% | -4,8% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum
Din 2019 până în 2025, în România angajații care lucrează de obicei de acasă a urcat de la 0,8% la 1,3%, adică cu 0,5% mai mult. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 2,6%, în 2020. Cea mai mică a fost 0,8%, în 2019.
Față de media Europei, distanța s-a mărit. În 2019 România era la 4,7% de ea. În 2025 este la 7,6%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată munca de acasă și ce nu arată
Ancheta asupra forței de muncă îi întreabă pe cei cu un loc de muncă dacă lucrează de acasă și cât de des. Aici sunt cei care spun că lucrează de acasă de obicei, adică cel puțin jumătate din zilele lucrate.
- Cine lucrează de acasă doar uneori nu intră aici.
- Ce declară oamenii poate diferi de ce scrie în contract.
- Nu spune dacă munca de acasă e o alegere sau o cerință a firmei.
Ce înseamnă asta pentru tine
România are printre cele mai puține locuri de muncă făcute de acasă din Europa. Nu pentru că internetul ar fi slab, ci pentru că mulți lucrează în fabrici, în magazine, pe șantiere sau în agricultură, unde munca nu se poate lua acasă.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe ultimul loc din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 1,3% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 8%.
Cum pot lucra de acasă în România?
Pagina aceasta nu e o listă de locuri de muncă, ci o socoteală despre câți lucrează așa. Cele mai multe slujbe de acasă sunt la birou: IT, contabilitate, relații cu clienții, traduceri.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește lfsa_ehomp, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este lfsa_ehomp, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.