În 2025, în România riscul de sărăcie sau excluziune era 27,4% (din oameni, cam atâția). Asta o pune pe locul 3 din 27 în Europa. Mai jos: riscul de sărăcie în România, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 18,8%. Cea mai mare cifră este în Bulgaria, 29%. Cea mai mică este în Cehia, 11,5%.
Cifra nu spune că atâția oameni sunt săraci. Spune că atâția se află în risc. Sunt trei situații care te bagă în grupul ăsta, și e de ajuns una singură.
Riscul de sărăcie în România, față de restul Europei
| Loc | Țara | Riscul de sărăcie sau excluziune |
|---|---|---|
| 1 | Bulgaria | 29% |
| 2 | Grecia | 27,5% |
| 3 | România | 27,4% |
| 4 | Lituania | 26,3% |
| 5 | Spania | 25,7% |
| 6 | Letonia | 24,7% |
| 7 | Italia | 22,6% |
| 8 | Estonia | 21,8% |
| 9 | Germania | 21,2% |
| 10 | Franța | 20,8% |
| 11 | Croația | 20,7% |
| 12 | Ungaria | 19,5% |
| 13 | Malta | 19,4% |
| 14 | Irlanda | 18,8% |
| 15 | Austria | 18,6% |
| 16 | Portugalia | 18,6% |
| 17 | Suedia | 18,6% |
| 18 | Luxemburg | 18,2% |
| 19 | Danemarca | 17,9% |
| 20 | Finlanda | 17,2% |
| 21 | Cipru | 17,1% |
| 22 | Slovacia | 16,7% |
| 23 | Belgia | 16,5% |
| 24 | Țările de Jos | 15,8% |
| 25 | Slovenia | 15,5% |
| 26 | Polonia | 15% |
| 27 | Cehia | 11,5% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 8,6% peste ea. Adică de aproximativ 1,46 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Riscul de sărăcie sau excluziune | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 21,4% | +6% |
| Țara de la mijloc | 18,8% | +8,6% |
| Bulgaria | 29% | -1,6% |
| Ungaria | 19,5% | +7,9% |
| Polonia | 15% | +12,4% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum
Din 2019 până în 2025, în România riscul de sărăcie sau excluziune a coborât de la 36,1% la 27,4%, adică cu 8,7% mai puțin. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 36,1%, în 2019. Cea mai mică a fost 27,4%, în 2025.
Față de media Europei, distanța s-a redus. În 2019 România era la 15% de ea. În 2025 este la 6,5%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată riscul de sărăcie în România și ce nu arată
Intri în grup dacă ai venituri sub 60% din cât are omul de la mijlocul țării. Sau dacă nu îți permiți lucruri de bază, cum ar fi să îți încălzești casa, să mănânci carne o dată la două zile, sau să faci față unei cheltuieli neașteptate. Sau dacă în casa ta se muncește foarte puțin. Una dintre cele trei e de ajuns.
- Primul criteriu este relativ. Se raportează la ce câștigă restul țării, nu la un prag de sărăcie fix. Într-o țară săracă, pragul e mai jos.
- De asta o țară bogată poate avea un procent mai mare decât una săracă. Nu înseamnă că se trăiește mai rău acolo.
- Este o medie pe toată țara. Satul și orașul arată foarte diferit.
Ce înseamnă asta pentru tine
Cifra e utilă când o urmărești în timp, în aceeași țară. Dacă scade an de an, lucrurile chiar merg mai bine. Comparația între țări cere mai multă grijă, pentru că fiecare se măsoară față de ea însăși.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe locul 3 din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 27,4% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 18,8%.
Înseamnă că atâția oameni sunt săraci?
Nu. Înseamnă că atâția sunt în risc, după cel puțin unul dintre trei criterii: venituri mici față de restul țării, imposibilitatea de a-și permite lucruri de bază, sau o casă în care se muncește foarte puțin.
De ce unele țări bogate au procente mari?
Pentru că pragul de venit se calculează față de ce câștigă restul aceleiași țări. Într-o țară cu diferențe mari între oameni, mulți rămân sub prag, chiar dacă în cifre absolute au mai mult decât media europeană.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește ilc_peps01n, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este ilc_peps01n, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.