În 2026, în România partea din cheltuielile gospodăriilor dată pe mâncare era 27,4% (din banii cheltuiți de gospodării merg pe mâncare și băuturi nealcoolice). Asta o pune pe primul loc din 27 în Europa. Mai jos: cât dau românii pe mâncare, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 18,2%. Cea mai mare cifră este în România, 27,4%. Cea mai mică este în Austria, 11,8%.
Cifra spune cât din banii pe care îi cheltuie o familie pleacă la magazinul de alimente. Cu cât e mai mare, cu atât rămâne mai puțin pentru tot restul: casă, haine, vacanțe, economii. În țările bogate, mâncarea e o parte mică din buget.
Cât dau românii pe mâncare, față de restul Europei
| Loc | Țara | Partea din cheltuielile gospodăriilor dată pe mâncare |
|---|---|---|
| 1 | România | 27,4% |
| 2 | Letonia | 23,1% |
| 3 | Slovacia | 22,8% |
| 4 | Bulgaria | 22,3% |
| 5 | Croația | 21,8% |
| 6 | Lituania | 20,9% |
| 7 | Portugalia | 20,7% |
| 8 | Estonia | 19,9% |
| 9 | Ungaria | 19,9% |
| 10 | Polonia | 19,5% |
| 11 | Grecia | 18,9% |
| 12 | Cehia | 18,5% |
| 13 | Slovenia | 18,3% |
| 14 | Malta | 18,2% |
| 15 | Italia | 17,9% |
| 16 | Spania | 16,9% |
| 17 | Suedia | 16,3% |
| 18 | Cipru | 15,7% |
| 19 | Finlanda | 15,4% |
| 20 | Franța | 14,9% |
| 21 | Belgia | 14,1% |
| 22 | Țările de Jos | 14% |
| 23 | Danemarca | 13,8% |
| 24 | Irlanda | 13,2% |
| 25 | Germania | 12,9% |
| 26 | Luxemburg | 12,2% |
| 27 | Austria | 11,8% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 9,2% peste ea. Adică de aproximativ 1,51 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Partea din cheltuielile gospodăriilor dată pe mâncare | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 16,3% | +11,1% |
| Țara de la mijloc | 18,2% | +9,2% |
| Bulgaria | 22,3% | +5,1% |
| Ungaria | 19,9% | +7,5% |
| Polonia | 19,5% | +7,9% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum
Din 2019 până în 2026, în România partea din cheltuielile gospodăriilor dată pe mâncare a coborât de la 28,7% la 27,4%, adică cu 1,3% mai puțin. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 30,6%, în 2023. Cea mai mică a fost 27,4%, în 2026.
Față de media Europei, distanța s-a redus. În 2019 România era la 12,8% de ea. În 2026 este la 11,1%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată cât dau românii pe mâncare și ce nu arată
Fiecare țară stabilește în fiecare an ce pondere are fiecare produs în coșul după care se socotește inflația, din ce cumpără de fapt gospodăriile. Aici e ponderea mâncării și a băuturilor nealcoolice în tot ce cheltuie gospodăriile.
- Sunt cheltuieli, nu venituri. Banii puși deoparte nu intră în socoteală.
- Mâncarea luată la restaurant nu intră aici, ci la restaurante.
- Ce își cresc oamenii singuri, în grădină sau în curte, nu se cumpără, deci nu se vede. La sat, partea reală din buget e mai mare decât arată cifra.
Ce înseamnă asta pentru tine
Mâncarea e ieftină în România când o socotești în euro, dar mănâncă o parte mare din bani. E cel mai simplu semn al unui buget strâns: când mâncarea ia o pătrime din cheltuieli, orice scumpire la raft se simte imediat în tot restul.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe primul loc din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 27,4% în 2026. Țara de la mijlocul clasamentului are 18,2%.
Dacă mâncarea e ieftină, de ce ia atât din buget?
Pentru că salariile sunt mici. Un preț mic, împărțit la un salariu mic, rămâne o parte mare din bani. Mâncarea nu se poate tăia ca o vacanță, deci ea se plătește prima.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește prc_hicp_iw, iar perioada este 2026. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este prc_hicp_iw, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2026. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.