În 2025, în România rata de ocupare a celor de 20-64 de ani era 69% (atâția din o sută au un loc de muncă). Asta o pune pe locul 26 din 27 în Europa. Mai jos: rata de ocupare, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 78,3%. Cea mai mare cifră este în Malta, 83,6%. Cea mai mică este în Italia, 67,6%.
Cifra spune câți oameni în vârstă de muncă lucrează efectiv. E altceva decât șomajul. Șomer e doar cine caută de lucru. Mulți nu lucrează și nici nu caută, de exemplu cei care au grijă de copii sau de părinți, sau cei descurajați.
Rata de ocupare, față de restul Europei

| Loc | Țara | Rata de ocupare a celor de 20-64 de ani |
|---|---|---|
| 1 | Malta | 83,6% |
| 2 | Țările de Jos | 83,4% |
| 3 | Cehia | 82,9% |
| 4 | Suedia | 81,8% |
| 5 | Estonia | 81,7% |
| 6 | Cipru | 81,3% |
| 7 | Germania | 81,1% |
| 8 | Ungaria | 81,1% |
| 9 | Irlanda | 80,2% |
| 10 | Lituania | 80% |
| 11 | Danemarca | 79,8% |
| 12 | Portugalia | 79,6% |
| 13 | Polonia | 78,8% |
| 14 | Slovenia | 78,3% |
| 15 | Letonia | 78,2% |
| 16 | Slovacia | 78,1% |
| 17 | Austria | 77,6% |
| 18 | Bulgaria | 77% |
| 19 | Finlanda | 76,3% |
| 20 | Franța | 75,4% |
| 21 | Croația | 74,4% |
| 22 | Luxemburg | 73,9% |
| 23 | Belgia | 72,8% |
| 24 | Spania | 72,4% |
| 25 | Grecia | 71% |
| 26 | România | 69% |
| 27 | Italia | 67,6% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 9,3% sub ea. Adică aproximativ 88% din cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Rata de ocupare a celor de 20-64 de ani | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 76,1% | -7,1% |
| Țara de la mijloc | 78,3% | -9,3% |
| Bulgaria | 77% | -8% |
| Ungaria | 81,1% | -12,1% |
| Polonia | 78,8% | -9,8% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum

Din 2019 până în 2025, în România rata de ocupare a celor de 20-64 de ani a urcat de la 65,1% la 69%, adică cu 3,9% mai mult. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 69,5%, în 2024. Cea mai mică a fost 65,1%, în 2019.
Față de media Europei, distanța s-a redus. În 2019 România era la 7,6% de ea. În 2025 este la 7,1%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată rata de ocupare și ce nu arată
Ancheta asupra forței de muncă întreabă fiecare om dacă a lucrat măcar o oră în săptămâna dinainte, pentru bani sau în afacerea familiei. Se numără, din toți oamenii de 20-64 de ani, cei care au lucrat.
- O oră de muncă pe săptămână e de ajuns ca să fii numărat. Cifra nu spune cât de mult sau cât de bine plătit lucrează cineva.
- Cei plecați la muncă în străinătate nu apar nici aici, nici în populația țării.
- Munca la negru se vede doar dacă oamenii o declară.
Ce înseamnă asta pentru tine
România are unul dintre cele mai mici șomaje din Europa și, în același timp, una dintre cele mai mici rate de ocupare. Nu e o contradicție: mulți oameni nu lucrează, dar nici nu caută, deci nu apar ca șomeri. Mai ales femeile, tinerii și oamenii de la sat.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe locul 26 din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 69% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 78,3%.
Cum poate fi șomajul mic și totuși atât de puțini să lucreze?
Pentru că șomajul îi numără doar pe cei care caută activ de lucru. Cine a renunțat să caute, cine are grijă de familie sau cine trăiește din grădină nu e nici angajat, nici șomer.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește lfsi_emp_a, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este lfsi_emp_a, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.