În 2025, în România procentul celor care au renunțat la dentist pentru că era prea scump era 3,9% (dintre oameni au avut nevoie de dentist și nu s-au dus pentru că era prea scump). Asta o pune pe locul 8 din 27 în Europa. Mai jos: dentistul prea scump, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 1,2%. Cea mai mare cifră este în Grecia, 10,3%. Cea mai mică este în Malta, 0,2%.
Și aceasta se citește invers: cu cât cifra e mai mare, cu atât e mai rău. Sunt numărați oamenii care au simțit, în ultimul an, că au nevoie de dentist, dar nu s-au dus. Motivul spus de ei: costa prea mult.
Dentistul prea scump, față de restul Europei
| Loc | Țara | Procentul celor care au renunțat la dentist pentru că era prea scump |
|---|---|---|
| 1 | Grecia | 10,3% |
| 2 | Letonia | 8% |
| 3 | Danemarca | 7,8% |
| 4 | Portugalia | 7,7% |
| 5 | Franța | 5,1% |
| 6 | Estonia | 4,3% |
| 7 | Spania | 4% |
| 8 | România | 3,9% |
| 9 | Italia | 2,8% |
| 10 | Belgia | 2,6% |
| 11 | Suedia | 2% |
| 12 | Bulgaria | 1,9% |
| 13 | Lituania | 1,5% |
| 14 | Cipru | 1,2% |
| 15 | Irlanda | 1,2% |
| 16 | Luxemburg | 1,2% |
| 17 | Austria | 0,9% |
| 18 | Finlanda | 0,9% |
| 19 | Polonia | 0,8% |
| 20 | Slovacia | 0,7% |
| 21 | Ungaria | 0,5% |
| 22 | Cehia | 0,4% |
| 23 | Germania | 0,4% |
| 24 | Țările de Jos | 0,4% |
| 25 | Slovenia | 0,4% |
| 26 | Croația | 0,3% |
| 27 | Malta | 0,2% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 2,7% peste ea. Adică de aproximativ 3,25 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Procentul celor care au renunțat la dentist pentru că era prea scump | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 3% | +0,9% |
| Țara de la mijloc | 1,2% | +2,7% |
| Bulgaria | 1,9% | +2% |
| Ungaria | 0,5% | +3,4% |
| Polonia | 0,8% | +3,1% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum
Din 2019 până în 2025, în România procentul celor care au renunțat la dentist pentru că era prea scump a coborât de la 4,7% la 3,9%, adică cu 0,8% mai puțin. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 6%, în 2023. Cea mai mică a fost 3,7%, în 2024.
Față de media Europei, distanța s-a redus. În 2019 România era la 2,2% de ea. În 2025 este la 1,1%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată dentistul prea scump și ce nu arată
Ancheta europeană despre condiții de viață întreabă oamenii de peste 16 ani dacă au avut nevoie de un tratament dentar și nu l-au făcut. Cei care spun că motivul a fost prețul sunt numărați aici.
- Este ce simt oamenii, nu o măsurătoare a dinților. Unii amână fără să își dea seama că au nevoie de tratament.
- Alte motive, ca frica sau drumul lung, nu intră aici.
- Se publică o dată pe an și cu întârziere.
Ce înseamnă asta pentru tine
La dentist, renunțarea din cauza prețului e mai des întâlnită decât la doctor, pentru că cea mai mare parte din tratament se plătește din buzunar. Se citește lângă cifra despre cei care renunță la doctor.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe locul 8 din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 3,9% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 1,2%.
Nu plătește asigurarea dentistul?
Doar o parte mică, și doar la cabinetele care au contract cu casa de asigurări. Lucrările, protezele și implanturile se plătesc aproape întotdeauna din buzunar.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește hlth_silc_09, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este hlth_silc_09, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.