În 2025, în România procentul oamenilor cu lipsuri materiale grave era 16,8% (dintre oameni nu își permit cel puțin șapte din treisprezece lucruri de bază). Asta o pune pe primul loc din 27 în Europa. Mai jos: lipsurile materiale grave, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 4,5%. Cea mai mare cifră este în România, 16,8%. Cea mai mică este în Slovenia, 1,9%.
Și aceasta se citește invers: cu cât cifra e mai mare, cu atât e mai rău. Nu se uită la bani, ci la ce lipsește din casă. Ancheta are o listă de treisprezece lucruri obișnuite. Cine nu își permite cel puțin șapte dintre ele e numărat aici.
Lipsurile materiale grave, față de restul Europei
| Loc | Țara | Procentul oamenilor cu lipsuri materiale grave |
|---|---|---|
| 1 | România | 16,8% |
| 2 | Bulgaria | 15% |
| 3 | Grecia | 14,9% |
| 4 | Ungaria | 8,5% |
| 5 | Spania | 8,1% |
| 6 | Franța | 7% |
| 7 | Slovacia | 7% |
| 8 | Germania | 5,6% |
| 9 | Lituania | 5,5% |
| 10 | Irlanda | 5,2% |
| 11 | Italia | 5,2% |
| 12 | Belgia | 4,9% |
| 13 | Letonia | 4,8% |
| 14 | Danemarca | 4,5% |
| 15 | Portugalia | 4,3% |
| 16 | Malta | 4,1% |
| 17 | Suedia | 3,9% |
| 18 | Estonia | 3,5% |
| 19 | Luxemburg | 3,4% |
| 20 | Finlanda | 3,3% |
| 21 | Austria | 2,9% |
| 22 | Cehia | 2,6% |
| 23 | Țările de Jos | 2,6% |
| 24 | Cipru | 2,2% |
| 25 | Croația | 2% |
| 26 | Polonia | 2% |
| 27 | Slovenia | 1,9% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 12,3% peste ea. Adică de aproximativ 3,73 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Procentul oamenilor cu lipsuri materiale grave | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 6,3% | +10,5% |
| Țara de la mijloc | 4,5% | +12,3% |
| Bulgaria | 15% | +1,8% |
| Ungaria | 8,5% | +8,3% |
| Polonia | 2% | +14,8% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum
Din 2019 până în 2025, în România procentul oamenilor cu lipsuri materiale grave a coborât de la 24,5% la 16,8%, adică cu 7,7% mai puțin. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 25,3%, în 2020. Cea mai mică a fost 16,8%, în 2025.
Față de media Europei, distanța s-a redus. În 2019 România era la 17,8% de ea. În 2025 este la 10,5%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată lipsurile materiale grave și ce nu arată
Lista cuprinde lucruri ca: plata la timp a facturilor, o casă încălzită, o săptămână de concediu pe an, carne sau pește la două zile, o cheltuială neprevăzută, o mașină, haine noi în loc de cele uzate, două perechi de pantofi, puțini bani de cheltuit pe săptămână, ieșiri cu prietenii, internet acasă. Se numără cei care nu își permit măcar șapte.
- Contează doar ce nu îți permiți, nu ce nu vrei. Cine nu are mașină din alegere nu e numărat ca lipsit de ea.
- Este ce declară oamenii în anchetă.
- Lista e aceeași în toate țările, deși unele lucruri contează diferit la sat și la oraș.
Ce înseamnă asta pentru tine
E cea mai directă cifră despre sărăcie, pentru că nu depinde de un prag de bani care diferă de la o țară la alta. Arată, în lucruri concrete, câți oameni trăiesc fără ce în restul Europei e obișnuit. Toate articolele despre ce nu își permit românii sunt bucăți din ea.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe primul loc din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 16,8% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 4,5%.
Care sunt cele 13 lucruri?
Șapte sunt ale gospodăriei: facturi plătite la timp, o casă încălzită, o săptămână de concediu, carne sau pește la două zile, o cheltuială neprevăzută, o mașină, mobilă schimbată când se strică. Restul sunt ale fiecărui om: haine noi, două perechi de pantofi, puțini bani pe săptămână pentru el, ieșiri cu prietenii, o activitate de timp liber, internet.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește ilc_mdsd11, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este ilc_mdsd11, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.