În 2025, în România procentul copiilor în risc de sărăcie era 32,4% (dintre copiii sub 18 ani trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială). Asta o pune pe locul 3 din 27 în Europa. Mai jos: sărăcia copiilor, față de restul Uniunii Europene, cu clasamentul întreg și cu evoluția din ultimii ani.
Dacă așezi toate țările în șir, cea de la mijloc are 22,7%. Cea mai mare cifră este în Spania, 33,8%. Cea mai mică este în Slovenia, 12,5%.
Și aceasta se citește invers: cu cât cifra e mai mare, cu atât e mai rău. Un copil e numărat aici dacă familia lui are bani puțini față de restul țării, dacă nu își permite lucruri de bază, sau dacă adulții din casă muncesc foarte puțin. E de ajuns una dintre cele trei.
Sărăcia copiilor, față de restul Europei
| Loc | Țara | Procentul copiilor în risc de sărăcie |
|---|---|---|
| 1 | Spania | 33,8% |
| 2 | Bulgaria | 33,1% |
| 3 | România | 32,4% |
| 4 | Grecia | 29,6% |
| 5 | Franța | 27,5% |
| 6 | Italia | 27,1% |
| 7 | Luxemburg | 25,2% |
| 8 | Austria | 24,4% |
| 9 | Irlanda | 23,7% |
| 10 | Germania | 23,5% |
| 11 | Suedia | 23,4% |
| 12 | Malta | 23,3% |
| 13 | Ungaria | 23% |
| 14 | Slovacia | 22,7% |
| 15 | Lituania | 19,9% |
| 16 | Estonia | 19,4% |
| 17 | Portugalia | 19,2% |
| 18 | Belgia | 18,9% |
| 19 | Letonia | 17,6% |
| 20 | Finlanda | 17,1% |
| 21 | Croația | 15,7% |
| 22 | Polonia | 15,6% |
| 23 | Cehia | 15,4% |
| 24 | Danemarca | 14,8% |
| 25 | Cipru | 14% |
| 26 | Țările de Jos | 12,7% |
| 27 | Slovenia | 12,5% |
Cât de departe e România de restul
Față de țara de la mijlocul clasamentului, România stă cu 9,7% peste ea. Adică de aproximativ 1,43 ori cât are ea.
De ce ne uităm la țara de la mijloc și nu la media tuturor? Pentru că media e trasă în sus sau în jos de câteva țări ieșite din rând. După aceea nu mai descrie pe nimeni. Țara de la mijloc rămâne acolo unde stau de fapt cele mai multe.
| Cu cine comparăm | Procentul copiilor în risc de sărăcie | România față de el |
|---|---|---|
| Media Europei | 25,2% | +7,2% |
| Țara de la mijloc | 22,7% | +9,7% |
| Bulgaria | 33,1% | -0,7% |
| Ungaria | 23% | +9,4% |
| Polonia | 15,6% | +16,8% |
Cum s-a schimbat, din 2019 până acum
Din 2019 până în 2025, în România procentul copiilor în risc de sărăcie a coborât de la 39,1% la 32,4%, adică cu 6,7% mai puțin. Cea mai mare cifră din toată perioada a fost 41,5%, în 2021. Cea mai mică a fost 32,4%, în 2025.
Față de media Europei, distanța s-a redus. În 2019 România era la 16,3% de ea. În 2025 este la 8,1%. Asta spune mai mult decât o cifră luată singură. O distanță care se închide și una care se adâncește duc în direcții opuse, chiar dacă azi arată la fel.
Ce arată sărăcia copiilor și ce nu arată
Ancheta europeană despre venituri și condiții de viață întreabă fiecare gospodărie cât câștigă, ce își permite și cât muncesc adulții. Se numără copiii sub 18 ani din gospodăriile care cad în cel puțin una dintre cele trei situații.
- Pragul de bani e al fiecărei țări. Un copil sărac din Germania are mai mult decât unul din România, dar amândoi sunt săraci față de cei din jur.
- Este ce declară familiile în anchetă.
- Nu îi prinde pe copiii care nu stau într-o gospodărie, de exemplu cei din centre de plasament.
Ce înseamnă asta pentru tine
Sărăcia copiilor costă cel mai mult pe termen lung. Un copil care crește fără bani pentru rechizite, mâncare bună sau căldură în casă pleacă mai devreme din școală și câștigă mai puțin ca adult. Se citește lângă cifra despre abandonul școlar.
Întrebări pe care le pune toată lumea
Pe ce loc e România?
România este pe locul 3 din 27 de țări din Uniunea Europeană. Are 32,4% în 2025. Țara de la mijlocul clasamentului are 22,7%.
De ce sunt copiii mai săraci decât restul populației?
Pentru că mulți trăiesc în familii mari sau cu un singur părinte, unde același venit se împarte la mai mulți oameni. Iar la sat, unde sunt mai mulți copii, sunt și mai puține locuri de muncă.
De unde sunt luate cifrele?
De la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date se numește ilc_peps01n, iar perioada este 2025. Cifrele sunt luate automat de acolo și nu sunt schimbate de noi.
De unde vin cifrele
Toate cifrele sunt de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Setul de date este ilc_peps01n, iar perioada este cea mai nouă publicată, 2025. Le luăm automat de acolo. Nu le scriem de mână și nu le schimbăm. Când Eurostat publică cifre noi, articolul se schimbă și el.
„Țara de la mijloc” înseamnă exact asta: așezi țările în șir, de la cea mai mare cifră la cea mai mică, și te uiți la cea din mijloc. Jumătate stau deasupra ei, jumătate dedesubt. Am ales-o în locul mediei pentru că media e trasă de cazurile ieșite din rând, cum e Luxemburgul la salarii.