Azi s-a vorbit despre salarii și pensii, energie, taxe și buget, prețuri, locuințe, dobânzi și locuri de muncă. Mai jos, economia României pe scurt: ce s-a spus și ce spun cifrele noastre despre fiecare. Un euro costă azi 5,2530 lei.
Salarii și pensii
Ce s-a scris azi:
- Activele fondurilor de pensii private obligatorii au ajuns la 246,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie (Digi24)
- Harta veniturilor din România. Unde sunt cele mai mari pensii și cele mai bune salarii (Digi24)
- Cei care cumulează pensia de serviciu cu salariul la stat ar putea încasa doar 15% din pensie. Proiectul a trecut tacit de Senat (Digi24)
- Reduceri de taxe și majorări de salarii, dar și bonusuri pentru pensionari și angajații din sectorul public pregătite în Grecia înainte de alegeri (Profit.ro)
Ce spun cifrele: Salariul minim în România: 825 € (semestrul 2 din 2026). Am scris pe larg în Salariul minim în România, față de restul Europei.
O mărire de salariu contează abia după ce o pui lângă prețuri. Dacă prețurile au crescut mai mult decât salariul, ai mai puțini bani în realitate, deși cifra de pe fluturaș e mai mare.
De urmărit: Scade din procentul de mărire procentul de scumpire. Ce rămâne e ce ai câștigat cu adevărat.
Unde poți verifica singur:
- Institutul Național de Statistică: câștigurile salariale, lună de lună
Energia
Ce s-a scris azi:
- Șeful Dacia avertizează că fabrica din România ar putea suferi din cauza costurilor mari la energie. „Mingea e în terenul Guvernului” (Digi24)
- ANRE a autorizat aproape 670 MW pentru stocarea energiei. Sergiu Niculescu: „Decalajul față de Bulgaria poate fi recuperat rapid” (Digi24)
- Cetățenii, firmele și primăriile pot produce energie împreună. Primele două comunități, înregistrate de ANRE (Digi24)
- Cine este Septimiu Costea, CEO Nova Power and Gas, un business care se îndreaptă spre 900 mil. euro, cu un EBITDA de 100 mil. euro. Valoarea energiei s-a mutat de la producţia brută la flexibilitate: capacitatea de a livra energie exact când e nevoie de ea (Ziarul Financiar)
Ce spun cifrele: Un kilowatt de curent costă 1,4696 lei; factura la 100 kWh e 147 lei, adică 5,4% din salariul minim net de 2.699 lei (2025-S2). Am scris pe larg în Cât din salariu îți ia curentul electric, în România și în Europa.
Factura la curent și la gaz se plătește din aceiași bani din care se plătește mâncarea. Când crește, nu poți consuma mult mai puțin: casa trebuie încălzită și lumina trebuie aprinsă. De asta o scumpire la energie se simte imediat.
De urmărit: Uită-te la cât din salariu îți ia factura, nu la prețul pe kilowatt. Prețul poate fi mic și povara mare.
Unde poți verifica singur:
- ANRE: autoritatea care reglementează prețurile la energie
Taxe și buget
Ce s-a scris azi:
- ANAF clarifică procedura prin care administratorii pot fi obligați să plătească datoriile fiscale ale firmei (Digi24)
- Tanczos Barna propune negocieri cu Comisia Europeană pentru un moratoriu: „Să rămânem pe deficitul de anul acesta” (Digi24)
- Reduceri de taxe și majorări de salarii, dar și bonusuri pentru pensionari și angajații din sectorul public pregătite în Grecia înainte de alegeri (Profit.ro)
- Impozite locale 2026. La sfârşitul acestei luni este termenul limită pentru plata celei de-a doua rate a impozitelor locale (Ziarul Financiar)
Ce spun cifrele: Datoria publică în România: 59,3% (2025). Am scris pe larg în Datoria publică a României, față de restul Europei.
Taxele se întorc în prețuri. O acciză mai mare la combustibil ajunge în prețul transportului, iar de acolo în prețul a tot ce se transportă. TVA-ul se vede direct pe bon. Iar dobânda pe care statul o plătește pentru datorie se ia din aceiași bani din care se plătesc spitalele și școlile.
De urmărit: Când auzi de o taxă nouă, întreabă-te pe ce se pune. Cele pe consum se simt de toată lumea, cele pe profit se simt indirect.
Unde poți verifica singur:
- Transparența bugetară, Ministerul Finanțelor: sursa oficială a execuției bugetare
- Open Budget: proiect privat care arată pe ce cheltuie statul banii, construit pe datele Ministerului Finanțelor
Prețurile
Ce s-a scris azi:
- Alexandra Ene, PFP Advisory: De ce eşuează unii lideri noi în primele 12 luni şi cât costă cu adevărat o recrutare greşită? Selecţia e doar primul act. Cel mai scump risc vine după semnarea contractului (Ziarul Financiar)
- Cum a reuşit o placă pe apă să-i convingă pe români, de la copii până la persoane în vârstă, să populeze lacurile? „Este un sport pe care îl înveţi în cinci minute şi e foarte uşor de practicat“. Preţul unei plăci de SUP porneşte de la 899 lei şi poate ajunge până la 21.600 lei (Ziarul Financiar)
- REPORTAJ. Magazinul social din București care oferă alimente, dar și demnitate. „Aici mă simt și eu bogat” / Micul miracol: deși prețurile sunt simbolice, nimeni nu ia mai mult decât este regula (HotNews)
- Cel mai mare producător de energie electrică din România scumpește prețurile pentru o parte a populației (HotNews)
Ce spun cifrele: Scumpirea prețurilor în România: 8,6% (decembrie 2025). Am scris pe larg în Prețurile cresc în România mai repede decât oriunde în Europa.
Prețurile care cresc îți iau din salariu fără să îți schimbe cifra de pe fluturaș. Câștigi la fel și cumperi mai puțin. Doare cel mai tare la mâncare și la facturi, pentru că pe acelea nu le poți amâna.
De urmărit: Compară viteza prețurilor cu viteza salariului tău. Dacă salariul crește mai încet, ai pierdut, chiar dacă ai primit o mărire.
Unde poți verifica singur:
- Institutul Național de Statistică: sursa oficială a prețurilor din România
Locuințele
Ce s-a scris azi:
- Asigurările obligatorii pentru locuințe au crescut cu peste 9% în iulie 2026, față de anul trecut. Aproape 2,5 milioane de polițe (Economedia)
- Noul model rezidenţial: casa gata de locuit. Ideea a pornit dintr-o problemă întâlnită în aproape toate locuinţele noi: instalaţiile sunt deseori proiectate fără să ţină cont de mobilier, iar cumpărătorii ajung să înceapă un nou şantier după ce primesc cheile noii lor locuinţe (Ziarul Financiar)
Chiria și rata la casă sunt, pentru cei mai mulți, cea mai mare cheltuială a lunii. Când cresc, nu mai rămâne loc de manevră: din ce rămâne se plătesc mâncarea și facturile, iar acelea nu se pot amâna.
De urmărit: Regula simplă e ca locuința să nu îți ia mai mult de o treime din venit. Peste asta, orice cheltuială neașteptată devine o problemă.
Unde poți verifica singur:
- Institutul Național de Statistică: indicele prețurilor locuințelor
Dobânzile
Ce s-a scris azi:
Dobânda mai mare înseamnă rate mai mari la creditele cu dobândă variabilă și credite noi mai scumpe. Înseamnă și depozite mai bine plătite, dacă ai economii. Banca centrală urcă dobânda tocmai ca să încetinească prețurile, deci cele două merg de obicei împreună.
De urmărit: Dacă ai credit cu dobândă variabilă, uită-te la indicele din contract, nu la dobânda anunțată de banca centrală. Se mișcă împreună, dar nu în aceeași zi.
Unde poți verifica singur:
- Banca Națională a României: deciziile de politică monetară și dobânda de referință
Locurile de muncă
Ce s-a scris azi:
- Un gigant auto a anunțat cea mai amplă restructurare din istoria sa. Încă 50.000 de locuri de muncă vizate (Știrile ProTV)
Ce spun cifrele: Șomajul în România: 6,4% (iulie 2026). Am scris pe larg în Șomajul în România, față de restul Europei.
Când se închid locuri de muncă într-un domeniu, efectul nu se oprește acolo. Oamenii aceia cheltuie mai puțin, iar magazinele și firmele din jur simt și ele. De asta o veste despre concedieri dintr-un oraș contează și pentru cine nu lucrează în fabrica aceea.
De urmărit: Uită-te dacă locurile pierdute sunt înlocuite cu altele la fel de bine plătite. Numărul singur nu spune asta.
Unde poți verifica singur:
- Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă: locurile de muncă vacante și șomajul înregistrat
Economia României, în cifrele noastre
Astea sunt cifrele pe care le urmărim tot timpul, cu ultima valoare publicată. Fiecare are în spate un articol întreg, cu clasamentul european și cu evoluția din ultimii ani.
| Cifra | Unde scrie pe larg |
|---|---|
| Oameni care nu își permit carne la două zile în România: 18,1% (2025) | Articolul întreg |
| Oameni care stau înghesuit în România: 40,4% (2025) | Articolul întreg |
| Scumpirea mâncării în România: 7,4% (decembrie 2025) | Articolul întreg |
| Oamenii care nu își pot încălzi casa în România: 11,9% (2025) | Articolul întreg |
| Datoria publică în România: 59,3% (2025) | Articolul întreg |
| Speranța de viață în România: 76,5 ani (2024) | Articolul întreg |
| Riscul de sărăcie sau excluziune în România: 27,4% (2025) | Articolul întreg |
| Șomajul în România: 6,4% (iulie 2026) | Articolul întreg |
| Un kilowatt de curent costă 1,4696 lei; factura la 100 kWh e 147 lei, adică 5,4% din salariul minim net de 2.699 lei (2025-S2) | Articolul întreg |
| Prețul unui coș european în România: 57,4 € (2024) | Articolul întreg |
| Salariul minim în România: 825 € (semestrul 2 din 2026) | Articolul întreg |
| Scumpirea prețurilor în România: 8,6% (decembrie 2025) | Articolul întreg |
Cum am făcut articolul
Titlurile de mai sus vin din fluxurile publice ale redacțiilor, cele făcute tocmai ca să fie citite automat. Le arătăm așa cum sunt, cu sursa și cu legătura către ele. Nu am preluat textul nimănui și nu am folosit imaginile nimănui.
Explicațiile sunt scrise de noi dinainte, pe fiecare temă, și nu se schimbă de la o zi la alta. Cifrele vin din articolele noastre, care se hrănesc din Eurostat. Cursul este de la Eurostat, setul ert_bil_eur_d, ziua de 2026-09-04.
Citește și
- Câți români nu își permit carne o dată la două zile
- Cei mai mulți oameni care stau înghesuit în casă din toată Europa
- Mâncarea se scumpește în România mai repede decât în restul Europei